Interviu cu Sergiu Armașu, primarul orașului Ialoveni.
– Ialoveni este un oraş în apropiere de Chișinău. Comparativ cu alte localități, acesta este tot atât de afectat de fenomenul migraţiei?
În situația în care se află astăzi țara, problema emigrării este la fel de actuală și acută pentru Ialoveni, ca și pentru tot restul țării, fenomen care se observă, mai ales, în rândul tinerilor. Un factor pozitiv pentru noi este că o bună parte dintre familiile tinere care au muncit în străinătate și au făcut careva economii aleg să se stabilească în orașul nostru Ialoveni, pentru că suntem aproape de capitală. Mai mult, în prezent aici se construiesc multe clădiri noi cât și case de locuit. Din acest considerent suntem oarecum mai avantajați.
Dacă e să vorbim în cifre, circa 30-35% din localnici au plecat din localitate. Cei mai mulți se află în țările Uniunii Europene, dar și în Federația Rusă. Partea proastă a situației este că cei care se stabilesc cu traiul în Federația Rusă sunt obligați să renunțe la cetățenia moldovenească în favoarea celei ruse și acest fapt nu este îmbucurător.
– Ştiu că sunteţi parte a proiectului Migrație și Dezvoltare Locală, care sunt avantajele acestui parteneriat?
Ne-am alăturat acestui parteneriat pentru că vrem să îi atragem pe toți cei plecați înapoi acasă, iar partenerii din cadrul Proiectului Migrație și Dezvoltare Locală ne sprijină în acest scop. În pofida dorinței noastre, la moment, în țară nu sunt condiții necesare pentru a-i primi înapoi.
Autoritățile, atât la nivel central, cât și la nivel local, nu sunt gata să le ofere suportul de care au nevoie pentru a-și crea sau extinde afacerile. De exemplu, cazul tânărului din Ialoveni care a muncit în străinătate și, cu banii agonisiți, și-a deschis o pizzerie la Ialoveni. Este una din cele mai de succes istorii ale migranților reveniți înapoi la Ialoveni, dar a ajuns să fie pusă pe roate destul de dificil.
– Aveţi anumite exemple concrete în care aţi înţeles că anterior aveaţi o abordare nu tocmai constructivă faţă de cei plecaţi din localitate?
Nu cred că nu era constructivă, problema nu este doar a autorităților locale, ci constă, după cum am spus-o mai sus – în lipsa condițiilor necesare pentru cei care revin și intenționează să dezvolte o afacere aici, acasă. Dar desigur că percepem migrația și ca pe o oportunitate, experiența ne-a demonstrat-o. Majoritatea băștinașilor originari din Ialoveni reacționează la apelurile noastre și doresc să se implice în dezvoltarea orașului.
Exemple avem multiple. Spre exemplu, Curând urmează să ajungă în țară o saltea pentru lupte, donată de o familie de băștinași din Ialoveni aflați peste hotare. Pe această saltea tinerii din oraș vor putea practica diferite lupte, fie ele libere sau clasice, important e să avem instructori care să-i învețe. Cei plecați își dau seama că deși sunt departe, acasă le-au rămas copiii, rudele, părinții, bunicii și ei au nevoie de condiții mai bune.
– Ați menționat că aveți mai multe proiecte inițiate cu ajutorul băștinașilor. Despre ce este vorba?
Într-adevăr sunt mai multe proiecte și ne bucură acest fapt. La sfârșitul verii, în cadrul Zilelor Diasporei, am inaugurat un teren de fitness în aer liber în Parcul Sfatul Țării, amenajat din donațiile mai multor băștinași aflați în Spania, Franța, Canada și Turcia. Echipamentele sunt foarte performante, iar unele dintre ele sunt destinate persoanelor cu necesități speciale.
Tot în cadrul Zilelor Diasporei, abordând problemele stringente ale localităţii și anume cea a câinilor vagabonzi care trebuie sterilizați sau plasați într-un azil, una din băștinașele prezente la eveniment, dna Ana Tomșa, a intervenit pentru a oferi ajutor. Săptămâna trecută a avut loc prima sterilizare, urmează să începem curând și o campanie de promovare a acestei inițiative. Nu este deloc simplu, deoarece nu avem persoane pregătite pentru a prinde câinii, iar lucrurile trebuie făcute în așa mod încât să nu punem viața în pericol, atât a oamenilor, cât și a animalelor.
– Sunteți foarte activ pe rețelele de socializare, vi s-a dat ușor această decizie? Și cum vedeți acest instrument în contextul comunicării cu migrantii și localnicii?
Ușor, greu, nu contează. Venind la cârma primăriei am sesizat din start că este nevoie de mai multă transparență și comunicare cu locuitorii și diaspora. A durat ceva timp până să elaborăm o pagină bine structurată a primăriei. Totodată, datorită proiectului MiDL, am dezvoltat o pagină interactivă pe facebook a băștinașilor Ialoveneni plecați de acasă. Cât despre acțiuni pe rețele de socializare pot spune că am fost activi, practic, de la bun început.
Instrumentele online ne ajută foarte mult în comunicarea cu migranții. Prin intermediul lor, băştinaşii plecaţi transmit propuneri, cât și obiecții pe care le luăm în calcul. Vă dați seama că intervenția localnicilor este binevenită și chiar necesară. Nu lipsesc nici criticile la adresa primăriei, dar este ceva firesc.
– La ce proiect lucrați, la moment, împreună cu băștinașii plecați în lume și cu partenerii PNUD?
Cu ajutorul băștinașilor și partenerilor de la PNUD vrem să procurăm o autospecială pentru a rezolva problema iluminatului public stradal și a spațiilor verzi. Decizia a fost luată în urma consultării tuturor locuitorilor din Ialoveni și a persoanelor migrante. Am subliniat că situația este deplorabilă mai ales în perioada rece a anului. Când ziua este mai scurtă, mulți copii se întorc acasă de la activitățile extra-școlare prin întuneric. Este destul de periculos chiar și să traverseze strada, nemaivorbind de riscul ce îl generează copacii uscați din spațiile publice.
Bineînțeles că putem arenda o autospecială, dar în acest caz am cheltui din bugetul local o sumă impunătoare de bani, deoarece avem nevoie de ea circa trei zile în săptămână, iar o oră de arendă a autospecialei costă de la 350 până la 600 de lei, în dependență de caz.
Orașul Ialoveni este una din cele 25 de localități beneficiare ale Proiectului Migrație și Dezvoltare Locală unde s-au pus bazele unui parteneriat de lungă durată între diasporă și autoritățile locale în vederea implementării mai multor proiecte de dezvoltare comunitară.
